HOME | JUDECATORI | PROCURORI | C.S.M | JURINDEX | INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE | MINISTERUL JUSTITIEI | CURTEA CONSTITUTIONALA
avocati mediatori executori lichidatori notari publici portalul Instantelor contact
» ICCJ
facebook   yahoo   printeaza    
CSM: Raportul privind promovarea la ICCJ
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat pe site-ul sau raportul privind rezultatul consultarii instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea cu privire la propunerile de modificare a procedurii de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Luand act de criticile formulate de adunarile generale ale instantelor si parchetelor de pe langa instante, de corpul magistratilor, de asociatiile profesionale cat si de societatea civila, cu privire la procedura de promovare la instanta suprema, Consiliul Superior al Magistraturii a initiat, la inceputul acestui an, demersurile pentru imbunatatirea reglementarilor actuale in materie.

Gandita ca un element esential al procedurii in curs, consultarea instantelor si parchetelor de pe langa acestea s-a derulat in perioada 21 ianuarie 2011 – 07 februarie 2011 si, confirmand importanta aspectului abordat, s-a bucurat de o ampla participare si implicare a corpului magistratilor.

Semnalam, in primul rand, faptul ca atat Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au comunicat puncte de vedere motivate referitoare la modificarile propuse pentru procedura de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Totodata, cele mai multe dintre instantele judecatoresti si parchetele consultate si-au exprimat acordul cu privire la modificarile propuse.

In acest cadru, cele mai multe instante si parchete au sustinut aceste modificari, fara a prezenta observatii sau alte propuneri (exemplificam, in acest sens, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Bacau si judecatoriile din circumscriptia acestuia, Curtea de Apel Constanta, Tribunalul Bistrita Nasaud, Tribunalul Comercial Mures, Tribunalul Galati, Tribunalul Hunedoara si judecatoriile din circumscriptia acestuia, Tribunalul Vrancea, Judecatoria Buzau, Judecatoriile Agnita, Avrig si Saliste, Parchetele de pe langa Curtile de Apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Constanta, Iasi, Suceava, Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, precum si Parchetele de pe langa Tribunalele Hunedoara si Sibiu).

Alte instante si parchete au formulat observatii si propuneri ce vor fi prezentate in sinteza in cuprinsul prezentului material (spre exemplificare, mentionam Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Braila, Tribunalul Cluj, Tribunalul Buzau, Tribunalul Maramures, Tribunalul Neamt, Tribunalul Olt, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, Judecatoria Medias, Judecatoria Targu Jiu, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara). In acelasi context, sunt de mentionat si observatiile transmise de Asociatia Procurorilor din Romania, precum si cele transmise individual de doamnele judecator Diana Mihaela Cotoi (Tribunalul Olt) si Mihaela Surdoiu (Judecatoria Targu Jiu), doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek (Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov) si de domnii judecatori Aurica Avram (Curtea de Apel Bucuresti), Marius Cristian Ispas (Curtea de Apel Bucuresti), Narcis Stoica (Tribunalul Iasi), Ciuculescu Constantin (Tribunalul Militar Teritorial) si Ovidiu Iana (Judecatoria Buzau).

In sens contrar, insa, Curtea de Apel Bucuresti a criticat modificarile propuse, opinia majoritara exprimata la nivelul acestei instante, fiind, in esenta, in sensul ca acestea adauga la lege, nu pun accent pe activitatea efectiva a judecatorului, respectiv pe felul in care acesta aplica in activitatea practica cunostintele teoretice pe care a facut dovada ca le stapaneste odata cu sustinerea concursurilor anterioare de promovare in functii de executie, pana la nivelul curtilor de apel, pun accent preponderent pe nivelul cunostintelor teoretice, iar modul discutabil in care este conceputa promovarea favorizeaza judecatorii care sustin examene de promovare in functii de executie la instante superioare, in cascada (dintr-o sesiune in alta).

In acelasi context, semnalam si opinia exprimata la nivelul Judecatoriei Sibiu, ai carei judecatori nu au fost de acord cu propunerile de modificare, solicitand ca promovarea sa se faca pe baza de examen sau concurs. Si alte instante au facut referire la punctele de vedere exprimate anterior in cadrul adunarilor generale desfasurate la convocarea CSM in cursul anului 2010, prin care se sustinea ferm necesitatea introducerii concursului in vederea promovarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie (Tribunalul Maramures, Curtea de Apel Oradea). Totodata, mentionam si opinia domnului judecator Ciprian Coada (Tribunalul Constanta), in care este criticat sistemul de promovare a judecatorilor si procurorilor bazat pe concurs.

Prezentam in cele ce urmeaza punctul de vedere transmis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si o sinteza a observatiilor si propunerilor formulate de celelalte instante si parchete, structurata in functie de problemele abordate. Intrucat o serie de propuneri si observatii formulate presupun modificarea legislatiei, acestea vor fi prezentate distinct, la sfarsitul materialului.

Observatiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie 

Observatii cu caracter general: Se considera ca un criteriu esential pentru promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa vizeze calitatea de magistrat de cariera, ceea ce presupune parcurgerea de catre candidat a tuturor gradelor de jurisdictie.

In acelasi sens, se apreciaza ca un criteriu de asemenea esential pentru promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie este cel legat de aprecierea activitatii candidatului prin prisma controlului judiciar exercitat de instantele ierarhic superioare cu privire la hotararile judecatoresti pronuntate de judecatorul respectiv.

Altfel spus, se propune a fi avut in vedere cu precadere un asemenea criteriu si, pe cale de consecinta, luarea in considerare de catre Consiliul Superior al Magistraturii a procentului de casare a hotararilor pronuntate de candidatul in cauza. Numai in acest fel se poate asigura un grad mai mare de obiectivitate in procedura de promovare, spre deosebire de situatia in care promovarea se face pe baza aprecierii cu un grad ridicat de subiectivitate a unor hotarari judecatoresti selectate si prezentate chiar de catre candidat.
 
II. Observatii de text

a) Se propune inlocuirea "opiniei motivate a sectiei si colegiului de conducere ale curtii de apel sau tribunalului” cu "opinia motivata a adunarii generale a judecatorilor instantei de la care provine candidatul, adoptata prin vot.” 

b) Este necesara modificarea componentei Comisiei de evaluare si verificare profesionala, in sensul ca aceasta sa fie alcatuita din 4 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, recomandati de instanta suprema.

Propunerea tine seama de faptul ca participarea in cadrul Comisiei de evaluare si verificare profesionala a unor specialisti din afara sistemului instantelor judecatoresti, care pot avea calitatea de avocat, este de natura sa aduca atingere caracterului obiectiv si impartial care trebuie asigurat in procesul de evaluare si verificare profesionala.

c) Este necesara eliminarea referiririi la proba scrisa, intrucat introducerea acestei probe pune sub semnul indoielii toate examenele anterioare pe care le-a sustinut candidatul in decursul carierei profesionale. Aceste examene, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, constituie o garantie suficienta a insusirii de catre candidat a cunostintelor in domeniul dreptului.

In mod corespunzator, se impune modificarea punctajului acordat pentru verificarea prealabila si pentru interviul sustinut in fata Comisiei de evaluare si verificare profesionala.

Sinteza observatiilor si propunerilor formulate de celelalte instante si parchete

I. Prezentarea opiniei motivate a sectiei si a colegiului de conducere ale curtii de apel sau tribunalului de la care provine candidatul

Reglementarea acestui element de evaluare a fost criticata de mai multe instante si parchete, fiind considerata drept un criteriu subiectiv care lasa loc arbitrariului si, totodata, poate constitui o sursa de conflict la nivelul instantei (Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Craiova – Sectia I Civila si pentru cauze cu minori si de familie, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia Comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Tribunalul Mures, Tribunalul Olt, Tribunalul Sibiu, Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi, dl. judecator Aurica Avram – Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, dl.judecator Narcis Stoica – Tribunalul Iasi).

In acelasi context, d-na judecator Mihaela Surdoiu (Judecatoria Targu Jiu) a apreciat ca ar putea fi avuta in vedere, mai degraba, opinia instantei superioare celei de la care provine candidatul, in cadrul careia sa se exprime punctul de vedere motivat cu privire, exclusiv, la activitatea profesionala a acestuia.

Pe de alta parte, s-a exprimat si opinia contrara care sustine necesitatea reglementarii criteriului propus, considerandu-se oportuna introducerea unei etape de verificare la instanta unde functioneaza candidatul pentru a se obtine relatii legate de modul in care acesta este perceput in colectivul de magistrati si personalul auxiliar, atat din punct de vedere moral cat si profesional, cu luarea avizului si din partea colegiului de conducere (Tribunalul Dolj); in acelasi sens, este si opinia Curtii de Apel Iasi sau cea exprimata de doamnele Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek, procurori la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.

II. Intocmirea unui raport de catre Inspectia Judiciara privind indeplinirea conditiei de buna reputatie de catre candidati

Mai multe instante (Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Craiova – Sectia I Civila si pentru cauze cu minori si de familie, Tribunalul Mures) au criticat aceste element, apreciindu-se ca, in cazul unui judecator aflat in functie, buna reputatie este prezumata pana la proba contrarie, respectiv pana la constatarea unei incalcari a dispozitiilor Codului deontologic sau sanctionarea disciplinara.

In sens contrar, doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek –au apreciat ca este oportuna efectuarea unui astfel de raport.

III. Continutul raportului consultativ intocmit de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
  
Curtea de Apel Iasi a subliniat necesitatea motivarii avizului consultativ exprimat in acest raport; in efectuarea acestei analize s-a apreciat ca trebuie avuta in vedere si opinia motivata a colegiului de conducere/sectiei de unde provine candidatul, precum si dosarul profesional al acestuia care sa reflecte intreaga sa cariera profesionala si implicarea acestuia in eficientizarea sistemului judiciar.

Necesitatea motivarii raportului a fost subliniata si de Asociatia Procurorilor din Romania – care a propus, totodata, ca in cazul unui aviz nefavorabil, motivarea acestuia sa fie comunicata candidatului in cauza – precum si de d-na judecator Diana Mihaela Cotoi.

IV. Componenta comisiei de evaluare si verificare profesionala

1. Cele mai multe dintre opiniile care vizeaza explicit acest aspect sustin necesitatea constituirii comisiei numai cu judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Targu Mures, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti). In argumentarea acestei opinii s-a sustinut ca unii dintre profesorii universitari nu au contact cu activitatea de judecata, cunostintele candidatilor ce urmeaza sa fie evaluati au un caracter preponderent practic iar, pe de alta parte, majoritatea profesorilor universitari au si calitatea de avocat, aspect de natura a genera un conflict etic.

In acelasi context, Curtea de Apel Bucuresti a apreciat ca nu poate fi acceptata nici propunerea ca din aceste comisii sa faca parte judecatori de la curtile de apel, deoarece acestia sunt egali in grad cu candidatul si nu exista nicio garantie in ceea ce priveste obiectivitatea lor.

Curtea de Apel Craiova – Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie considera ca aceasta comisie ar trebui formata numai din judecatori, in timp ce Sectia Comerciala a aceleasi instante a apreciat ca pentru fiecare specializare ar fi potrivita constituirea a cate unei comisii formata din 1 profesor universitar si 2 judecatori, specialisti in domeniul respectiv.

In acelasi context, semnalam si opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit careia membrii comisiei de evaluare ar trebui sa fie cu precadere judecatori din cadrul sectiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie la care ar urma sa activeze candidatul, cu diminuarea corespunzatoare a ponderii profesorilor universitari, cu privire la care nu se justifica indicarea limitativa a universitatilor de la care pot proveni.

2. Un aspect care a generat luari de pozitie eterogene vizeaza participarea psihologului la lucrarile comisiei de evaluare si verificare profesionala.

Curtea de Apel Galati a propus ca din comisie sa nu faca parte nici un psiholog, in timp ce la nivelul Sectiei Comerciale a Curtii de Apel Craiova s-a apreciat ca psihologul ar trebui sa faca parte din comisie.

Sectia I Civila si pentru cauze cu minori si de familie a Curtii de Apel Craiova considera ca participarea unui psiholog in comisia de evaluare si verificare profesionala nu isi gaseste ratiunea, insa s-a apreciat oportuna sustinerea unui test de verificare psihologica; in acelasi sens, doamna judecator Mihaela Surdoiu considera ca, daca se apreciaza ca este necesar a se avea in vedere personalitatea candidatului, va fi mai potrivita intocmirea unui profil psihologic al acestuia de catre o echipa de psihologi.

In acelasi context, Tribunalul Olt semnaleaza necesitatea definirii profilului psihologic al judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie astfel incat, in prealabil, fiecare candidat sa isi aprecieze sansele in mod individual.

Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti considera ca normele vizand participarea psihologului si evaluarea specifica pe parcursul examinarii au caracter neclar iar Tribunalul Neamt a semnalat faptul ca atributiile psihologului si limitele acestora nu sunt determinate.

De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti considera ca se adauga la lege, cu motivarea ca evaluarea psihologica este prevazuta prin lege doar in cazul admiterii in magistratura si al promovarii in functii de conducere.

V. Proba scrisa si continutul acesteia

Curtea de Apel Targu Mures a apreciat ca proba scrisa ar trebui sa vizeze exclusiv rezolvarea unor spete in timp ce la nivelul Judecatoriei Targu Jiu s-a impus, ca majoritara, opinia potrivit caruia cea mai potrivita modalitate de evaluare este textul grila.
Curtea de Apel Bucuresti a semnalat insa ca se instituie un concurs printr-o hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile in care art. 52 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prevede ca promovarea s-ar face astfel.

VI. Interviul si continutul acestuia

Curtea de Apel Iasi si Sectia I Civila si pentru cauze cu minori si de familie a Curtii de Apel Craiova considera ca interviul ar trebuie sa constituie singura modalitate de verificare a cunostintelor teoretice, in timp ce Tribunalul Salaj a invocat necesitatea alegerii uneia dintre cele doua probe – proba scrisa sau interviu – apreciind ca in cazul unei optiuni pentru interviu evaluarea ar trebui sa tina seama de criterii precum aspectele legate de calitatea activitatii desfasurate la instanta de unde provine candidatul, contributii la activitatea de unificare a practicii judiciare, carti scrise sau alte forme de activitate publicistica, cariera universitara, doctorat etc. Sub acest ultim aspect, s-a sustinut si ca interviul ar trebui sa cuprinda o componenta in care sa fie verificate abilitatile profesionale prin deliberarea asupra unei cauze la prima vedere (Tribunalul Harghita) sau ca interviul ar trebui sa cuprinda doar exprimarea unor puncte de vedere legate de jurisprudenta sectiei la care s-a inscris si de lamurirea unor aspecte legate de carierea profesionala a candidatului (Asociatia Procurorilor din Romania).

Mai multe instante si parchete (Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Comerciala a Curtii de Apel Craiova, Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila si pentru cauze cu minori si de familie a Curtii de Apel Ploiesti, Tribunalul Sibiu si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, precum si doamnele procurori Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek) au criticat caracterul public al interviului, apreciindu-se ca participarea publicului constituie atat un element suplimentar de stres pentru candidati cat si un prilej de aprecieri neprofesioniste in afara sistemului.

Dimpotriva, judecatorii din cadrul Tribunalului Mures sunt de acord cu prezenta judecatorilor, procurorilor, auditorilor de justitie etc., la sustinerea interviului.
In acelasi context, cu trimitere insa si la proba scrisa, s-a subliniat necesitatea publicarii prealabile a tematicii si bibliografiei (Sectia comerciala a Curtii de Apel Craiova, Asociatia Procurorilor din Romania, domnul judecator Aurica Avram, doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek).

VII. Relevanta criteriilor de evaluare

O serie de observatii si propuneri au vizat ponderea pe care ar trebuie sa o aiba fiecare dintre etapele evaluarii, opinandu-se, in general, in favoarea acordarii unei relevante sporite rezultatului obtinut la proba scrisa (Curtea de Apel Galati, Tribunalul Buzau, Tribunalul Mures, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures, domnul judecator Aurica Avram, doamna judecator Mihaela Surdoiu, doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek).

Curtea de Apel Pitesti sustine insa conferirea unei importante sporite evolutiei profesionale a candidatului (context in care se propune si acordarea posibilitatii comisiei de a accesa dosarul profesional), coroborata cu cresterea punctajului aferent acestui aspect al evaluarii.

In sens asemanator, Sectia Comerciala a Curtii de Apel Craiova opineaza ca cea mai mare pondere ar trebui sa o aiba cariera magistratului, calitatea lucrarilor sale, conduita si calitatile efective si reale de magistrat.

De asemenea, subliniind necesitatea acordarii unei importante sporite analizei activitatii anterioare a candidatilor, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a propus ca cel putin jumatate din numarul total de puncte atribuite in faza de evaluare sa fie acordate in urma verificarii prealabile efectuate de comisia de evaluare.

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova propune ca evaluarea si verificarea profesionala a candidatilor de catre Comisia numita de Consiliul Superior al Magistraturii sa cuprinda doua etape in care prima etapa sa fie eliminatorie: – etapa I – eliminatorie – sa constea in proba scrisa (mentionata la lit. b din proiect) cu un punctaj de 100 puncte, iar pentru accederea la etapa urmatoare sa fie necesara obtinerea a minimum 80 puncte;
- etapa a II-a – sa cuprinda verificarile de la lit. a si c din proiect, fiecare cu cate un punctaj de la 0 la 50 puncte. 

Semnalam, totodata, opinia exprimata de Asociatia Procurorilor din Romania, care propune acordarea unui punctaj diferit candidatilor, in raport de nivelul instantei sau parchetului de la care provin: tribunal sau parchet de pe langa tribunal, curte de apel sau parchet de pe langa curte de apel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Tot Asociatia Procurorilor din Romania propune ca ponderea probelor in punctajul final sa fie urmatoarea:

- 40 p – dosarul candidatului
- 40 p – evaluarea profesionala prin proba scrisa
- 20 p – interviu.

VIII. Prezentarea candidaturii in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

Tribunalul Maramures si Tribunalul Mures au sustinut ca aceasta etapa nu are nicio justificare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmand doar sa valideze procedura de evaluare si sa dispuna promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie in conformitate cu ordinea rezultatelor din clasamentul final.

In alta ordine de idei, a fost criticata publicitatea reglementata si pentru aceasta etapa, apreciindu-se ca transparenta necesara este asigurata prin publicarea recomandarii motivate si a hotararii motivate a Plenului de admitere/respingere a candidaturii (Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Andreea Benedek).

Pe de alta parte, Curtea de apel Craiova – Sectia I Civila si pentru cauze cu minori si familie a subliniat necesitatea asigurarii unei acuratete sporite a reglementarii pentru a evita ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sa se transforme intr-o a doua comisie de evaluare si verificare profesionala.
 
VIII. Alte observatii si propuneri

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara a propus ca selectia candidatilor sa se faca si dupa consultarea asociatiilor profesionale ale magistratilor si verificarea reputatiei profesionale in circumscriptia administrativa a unitatii in care si-a desfasurat activitatea magistratul candidat;

De asemenea, s-a apreciat ca la mapa profesionala a magistratului candidat ar trebui sa se depuna si copiile petitiilor si memoriilor care vizeaza persoana acestuia.

Doamna judecator Diana Mihaela Cotoi a apreciat oportuna si o proba de verificare a cunostintelor de limba straina.

Alte propuneri au mai fost formulate de domnul judecator Marius Cristian Ispas de la Curtea de Apel Bucuresti, iar, in esenta, acestea vizeaza:

- cunoasterea obligatorie a limbii engleze, la nivel mediu;
- publicarea prealabila obligatorie a macar unei lucrari de specialitate (carte, articol), din ramura de drept (privat sau public) in care sectia ICCJ la care aspira isi desfasoara activitatea;
- traseu obligatoriu pe la tribunal si curte de apel, cu activitate continua, desfasurata la aceste grade de jurisdictie;
- sustinerea unui test grila obligatoriu fiindca aceasta este evaluarea cea mai obiectiva.

Propuneri de modificare a legislatiei 

I. Propunere de modificare a art. 52 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie

La nivelul instantei supreme s-a apreciat explicit ca este necesara modificarea acestei dispozitii legale, propunandu-se urmatoarea varianta de reglementare:

"Art. 52. - (1) Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit in mod efectiv functia de judecator la curtea de apel sau procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ultimii 5 ani anteriori depunerii candidaturii, au obtinut calificativul "foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 20 de ani.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
 
(3) Evidenta posturilor vacante de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie este publica si disponibila permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Judecatorii sau procurorii care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, insotite de recomandarea motivata, adoptata prin vot de adunarea generala a judecatorilor de la instanta in cadrul careia isi desfasoara activitatea ori, dupa caz, de adunarea generala a procurorilor de la parchetul in cadrul caruia isi desfasoara activitatea, precum si de orice inscrisuri considerate relevante, in termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) In scopul elaborarii raportului consultativ asupra promovarii, Colegiul de conducere solicita avizul motivat al Sectiei din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru care a fost depusa candidatura.

(6) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, insotite de documentele prevazute la alin. (4), precum si avizul motivat al Sectiei din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru care a fost depusa candidatura, adoptat prin votul judecatorilor Sectiei, si elaboreaza raportul consultativ asupra promovarii.

(7) Candidaturile depuse, insotite de documentele prevazute la alin. (4), avizul motivat al Sectiei si raportul consultativ al Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se inainteaza Consiliului Superior al Magistraturii in termen de 20 de zile de la primirea candidaturii.”

Reglementarea propusa de instanta suprema vizeaza in esenta:

- introducerea conditiei constand in indeplinirea efectiva a functiei de judecator la curtea de apel sau procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ultimii 5 ani anteriori depunerii candidaturii pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

- introducerea conditiei de vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 20 de ani pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

- reglementarea recomandarii motivate pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, adoptata prin vot de adunarea generala a judecatorilor sau procurorilor de la instanta in cadrul careia isi desfasoara activitatea judecatorul care candideaza ori, dupa caz, de la parchetul in cadrul caruia isi desfasoara activitatea procurorul care candideaza;

- reglementarea avizului motivat al Sectiei din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru care a fost depusa candidatura, adoptat prin votul judecatorilor Sectiei, anterior elaborarii raportului consultativ al Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 

II. Propuneri de modificare a art. 52 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desprinse din opiniile exprimate de instante si parchete

- promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se realizeze prin concurs asemanator concursului de promovare la tribunale si curti de apel (Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramures, Judecatoria Sibiu, Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel, Parchetul de pe langa Tribunalul Alba, Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita, Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, d-na judecator Mihaela Surdoiu);
- majorarea vechimii efective necesara pentru promovarea la instanta suprema (Curtea de Apel Targu Mures – 15 – 20 ani, Curtea de Apel Timisoara – cel putin 15 ani vechime in functia de judecator, Curtea de Apel Iasi – cel putin 18 ani, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj – cel putin 20 ani) sau reducerea acesteia (Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita – 10 ani, completata de o vechime de cel putin 5 ani la nivelul tribunalului/curtii de apel);
- eliminarea posibilitatii de promovare direct de la nivelul tribunalelor/parchetelor de pe langa tribunale (Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Targu Mures, Curtea de Apel Timisoara, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj);
- eliminarea posibilitatii de promovare la instanta suprema pentru judecatorii detasati la alte institutii decat instante sau parchete (Tribunalul Mures);
- eliminarea posibilitatii de promovare la instanta suprema pentru procurori (d-na judecator Mihaela Surdoiu);
- avizul consultativ la promovare sa fie dat si de instanta de la care provine candidatul (Curtea de Apel Targu Mures);
- excluderea perioadei in care magistratul a fost detasat, din calculul vechimii utile pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie (d-na judecator Diana Mihaela Cotoi).

Judecator Adrian Toni NEACSU, membru CSM

Judecator Constantin NICOLAE, director D.L.D.C., CSM


Cuvinte cheie: promovari iccj, judecator IANA OVIDIU, judecator COTOI DIANA MIHAELA, judecator SURDOIU MIHAELA, procuror Pampu Romanescu Adriana Claudia, procuror Benedek Andreea
 
ALTE TITLURI
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.magistrati.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor.
© Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2017 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011-2017