HOME | JUDECATORI | PROCURORI | C.S.M | JURINDEX | INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE | MINISTERUL JUSTITIEI | CURTEA CONSTITUTIONALA
avocati mediatori executori lichidatori notari publici portalul Instantelor contact
10.12.2014 | www.avocatura.com
facebook   yahoo   printeaza    
Motivarea CCR in cazul deciziilor privind admiterea excepțiilor de neconstituționalitate referitoare la camera preliminara
Curtea Constituționala a Romaniei a publicat motivarea deciziilor luate in cazul articolelor 344 alin.(4), 345 alin.(1), 346 alin.(1) si 347 alin.(3) din Codul de Procedura Penala, declarate neconstituționale in 11 noiembrie. Judecatorii CCR considera ca prevederile acestor articole incalca dreptul parților la un proces echitabil, in condițiile in care "instituția camerei preliminare a fost conceputa, in accepțiunea legiuitorului, ca «o instituție noua si inovatoare», care are ca scop «inlaturarea duratei excesive a procedurilor in faza de judecata», fiind, in acelasi timp, un remediu procesual menit «sa raspunda exigențelor de legalitate, celeritate si echitate a procesului penal»".

In motivare, judecatorii Curții precizeaza ca s-a reținut faptul ca "dispozițiile art.344 alin.(4) incalca principiul contradictorialitații prin aceea ca raspunsul parchetului la cererile si excepțiile formulate de inculpat nu este comunicat acestuia din urma""Astfel, atat cererile si excepțiile formulate de inculpat, cat si cererile si excepțiile invocate din oficiu de catre judecatorul de camera preliminara sunt aduse la cunostința parchetului, fara a exista insa obligația instanței de a trimite inculpatului memoriul parchetului sau cererile si excepțiile invocate din oficiu de catre instanța" - se arata in motivare.

De asemenea, judecatorii Curții Constituționale precizeaza ca "o garanție instituita in considerarea dreptului la un proces echitabil o constituie egalitatea armelor, care implica faptul ca orice parte a unei proceduri trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctul de vedere in fața unei instanțe in condiții care sa nu o dezavantajeze fața de celelalte parți sau de acuzare". Astfel, "in condițiile in care (...) inculpatul nu are acces la memoriul parchetului sau la cererile si excepțiile invocate din oficiu de catre instanța si avand in vedere ca, potrivit art.345 alin.(3), procurorul are posibilitatea de a remedia neregularitațile actului de sesizare fara ca acestea sa fie aduse la cunostința inculpatului, se aduce atingere egalitații de arme in procesul penal".

Nu in ultimul rand, CCR menționeaza ca "reglementarea procedurii camerei preliminare nu respecta nici principiul administrarii echitabile a probelor" si ca, "avand in vedere ca aspectele care fac obiectul camerei preliminare nu sunt niciodata supuse dezbaterii orale, contradictorii, se ajunge la incalcarea dreptului la un proces echitabil".

Avocatura.com va prezinta extrasele referitoare la deciziile luate in privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 344 alin.(4), 345 alin.(1), 346 alin.(1) si 347 alin.(3) din Codul de Procedura Penala:

Art.344 alin.(4) - "La expirarea termenelor prevazute la alin.(2) si (3), judecatorul de camera preliminara comunica cererile si excepțiile formulate de catre inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu parchetului, care poate raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare".

 [...]

41. Curtea observa ca, potrivit art.344 alin.(4) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara comunica cererile si excepțiile formulate de catre inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu parchetului, care poate raspunde in scris, in termen de 10 zile de la comunicare. Din economia textului, Curtea reține ca procurorul are acces la cererile si excepțiile formulate de catre inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu, pe cand inculpatului nu i se vor comunica nici excepțiile ridicate din oficiu de catre instanța, nici raspunsul parchetului la acestea. De asemenea, Curtea reține ca cererile si excepțiile formulate de catre inculpat, excepțiile ridicate din oficiu si raspunsul parchetului nu sunt comunicate parții civile sau parții responsabile civilmente, nefiind cunoscute de acestea din urma si neputand fi combatute.

42. Avand in vedere cele expuse, Curtea apreciaza ca inculpatul nu se bucura de posibilitatea reala de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat in drept sau in fapt de catre adversar si la tot ceea ce este prezentat de acesta, fiind limitat doar la a depune cereri si excepții dupa consultarea rechizitoriului, iar in ceea ce priveste partea civila si partea responsabila civilmente, Curtea reține ca acestea sunt excluse ab initio din procedura de camera preliminara. Reglementand in acest mod, legiuitorul a restrans in mod absolut posibilitatea parților de a avea cunostința si de a dezbate excepțiile ridicate din oficiu si susținerile parchetului, plasandu-le intr-o situație dezavantajoasa fața de procuror.

43. Astfel, din perspectiva contradictorialitații, ca element definitoriu al egalitații de arme si al dreptului la un proces echitabil, instanța constituționala apreciaza ca norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate parțile din procesul penal — inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente — a documentelor care sunt de natura sa influențeze decizia judecatorului si sa prevada posibilitatea tuturor acestor parți de a discuta in mod efectiv observațiile depuse instanței. Or, Curtea observa ca normele ce reglementeaza procedura camerei preliminare se rezuma la a indica drept persoane participante in aceasta faza procesuala doar pe procuror si pe inculpat.

44. Curtea observa ca, potrivit art.32 din Codul de procedura penala, pe langa inculpat, partea civila si partea responsabila civilmente sunt parți in procesul penal.

45. In ceea ce priveste partea civila, Curtea constata ca, potrivit art.84 din Codul de procedura penala persoana vatamata care exercita acțiunea civila in cadrul procesului penal este parte in procesul penal si se numeste parte civila. Referitor la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr.482 din 9 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004, a statuat ca, in cazul in care persoana vatamata formuleaza, in cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a savarsirii infracțiunii, aceasta cumuleaza doua calitați procesuale: calitatea de parte vatamata si calitatea de parte civila. Aceste doua parți ale procesului penal se afla insa intr-o situație identica, si anume in situația de persoana lezata in drepturile sale prin savarsirea infracțiunii, ceea ce justifica existența "interesului legitim", la care se refera art.21 din Constituție.

46. De asemenea, in ceea ce priveste partea responsabila civilmente, Curtea constata ca, potrivit art.86 din Codul de procedura penala, aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligația legala sau convenționala de a repara in intregime sau in parte, singura sau in solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune si care este chemata sa raspunda in proces. Desi nu se identifica, din reglementarea obligațiilor care ii incumba parții responsabile civilmente, reiese ca aceasta impreuna cu inculpatul formeaza un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Astfel, partea responsabila civilmente are interesul inlaturarii condițiilor care ar atrage raspunderea sa civila.

47. Mai mult decat atat, potrivit art.85 alin.(1) si art.87 alin. (1) din Codul de procedura penala, atat partea civila cat si partea responsabila civilmente se bucura de drepturile prevazute la art.81 din acelasi cod, dintre care Curtea reține dreptul acestora de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica excepții si de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei si de a consulta dosarul, in condițiile legii.

48. Din aceasta perspectiva, astfel cum a statuat si prin Decizia nr.482 din 9 noiembrie 2004, anterior citata, Curtea apreciaza ca parții civile si celei civilmente responsabile nu le este strain interesul pentru soluționarea laturii penale a procesului, in condițiile in care de stabilirea existenței faptei penale si a vinovației inculpatului judecat in cauza depinde si soluționarea laturii civile a procesului. Mai mult, cu acelasi prilej, Curtea a reținut ca partea civila, partea civilmente responsabila si inculpatul au aceeasi calitate, de parți si prin urmare se afla in aceeasi situație.

49. In ceea ce priveste cauza dedusa controlului de constituționalitate, Curtea observa ca fiind stabilit deja faptul ca prevederile art.6 din Convenție trebuie respectate de legiuitor si atunci cand reglementeaza in domeniul procedurilor penale care nu țin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv si in ceea ce priveste procedura camerei preliminare. Astfel, Curtea apreciaza ca, din perspectiva principiului contradictorialitații, atat parții civile, cat si parții civilmente responsabile trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului.

50. In continuare, in ceea ce priveste rolul procurorului in procesul penal, Curtea observa ca, potrivit art.131 din Constituție, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societații si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertațile cetațenilor, exercitandu-si atribuțiile prin procurori constituiți in parchete.

51. De asemenea, Curtea observa ca, potrivit art.62 alin.(2) din Legea nr.304/2004, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitații, imparțialitații si controlului ierarhic, iar, potrivit art.67 din aceeasi lege, procurorul participa la sedințele de judecata, in condițiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului. Astfel, in procesul penal din Romania procurorul acționeaza ca aparator al intereselor generale ale societații, dar si ale parții din proces, in spiritul legalitații (Decizia nr.983 din 8 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.551 din 5 august 2010). Totodata, in calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societații si de aparator al ordinii de drept, al drepturilor si libertaților cetațenilor, Ministerului Public, prin procurori, ii revine sarcina ca in faza de urmarire penala sa caute, sa administreze si sa aprecieze probele care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea tuturor imprejurarilor, pentru justa soluționare a cauzei (Decizia nr.1.503 din 18 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.8 din 5 ianuarie 2011).

52. In ceea ce priveste rolul procurorului in procedura camerei preliminare, din dispozițiile de lege criticate, Curtea observa ca acesta nu are decat o participare limitata in aceasta etapa procesuala. Plecand de la obiectul procedurii camerei preliminare, de la importanța probelor in procesul penal, precum si de la rolul pe care procurorul il ocupa in procesul penal, Curtea constata ca si acesta din urma trebuie sa se bucure in egala masura de dreptul la o procedura orala. Curtea a statuat, prin Decizia nr.190 din 26 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.213 din 20 martie 2008, ca dispoziția art.131 alin.(1) din Constituție se poate concretiza prin legi organice sau ordinare, dar aceasta concretizare nu poate sa duca la restrangerea conținutului dispoziției constituționale.

53. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita excepția de neconstituționalitate si sa constate ca dispozițiile art.344 alin.(4) din Codul de procedura penala sunt neconstituționale.

Art.345 alin.(1) - "Daca s-au formulat cereri si excepții ori a ridicat din oficiu excepții, judecatorul de camera preliminara se pronunța asupra acestora, prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a inculpatului, la expirarea termenului prevazut la art.344 alin.(4)".

Art.346 alin.(1) - "Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea procurorului si a inculpatului. Incheierea se comunica de indata procurorului si inculpatului".

 [...]

58. Curtea reține ca, potrivit art.345, art.346 alin.(1) si art. 347 din Codul de procedura penala, procedura desfasurata in camera preliminara nu se realizeaza potrivit unei proceduri orale in care parțile din proces sa-si poata expune susținerile, ci pe baza celor depuse in scris de catre inculpat si a raspunsului parchetului.

59. Pentru toate argumentele expuse in prealabil, din perspectiva verificarii legalitații administrarii probelor, Curtea constata ca, pe de-o parte, probele, odata ce au fost excluse, nu mai pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, iar pe de alta parte, judecatorul de camera preliminara este suveran asupra stabilirii legalitații administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire, fiind singurul care poate aprecia asupra acestor elemente. Astfel, actele pe care acesta le indeplineste au o influența directa asupra desfasurarii si echitații procesului propriu-zis. Odata inceputa judecata, judecatorul fondului nu mai poate aprecia asupra probelor excluse, dar nici asupra legalitații administrarii probelor ce au ramas castigate procesului. Dupa ramanerea definitiva a soluției dispuse de judecatorul de camera preliminara, nu mai exista niciun temei legal in baza caruia inculpatul sa poata ridica cereri ori excepții referitoare la aspecte deja analizate in camera preliminara.

60. De asemenea, Curtea observa ca, din reglementarea instituției camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilitații pentru judecatorul din aceasta faza de a administra probe pentru a stabili legalitatea probelor administrate in faza de urmarire penala, nebeneficiind de contradictorialitate si oralitate, singura posibilitate pentru acesta fiind constatarea formala a legalitații probelor sau necesitatea excluderii unora dintre acestea. Or, astfel cum s-a aratat anterior, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului, astfel incat, in situația in care in cauza respectiva sunt mai mulți inculpați, proba care acționeaza in favoarea unuia poate acționa in defavoarea celuilalt.

61. Totodata, Curtea observa ca in anumite circumstanțe aspectele de fapt ce au stat la baza obținerii anumitor probe au relevanța directa si implicita asupra legalitații probelor; or, imposibilitatea judecatorului de camera preliminara de a administra noi probe ori de a solicita depunerea anumitor inscrisuri, precum si lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, il pun pe acesta in postura de a nu putea clarifica situația de fapt, aspect ce se poate rasfrange implicit asupra analizei de drept. Din aceasta perspectiva, Curtea apreciaza ca rezultatul procedurii in camera preliminara referitor la stabilirea legalitații administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala are o influența directa asupra desfasurarii judecații pe fond, putand sa fie decisiv pentru stabilirea vinovației/nevinovației inculpatului. Or, reglementand in acest mod procedura camerei preliminare si avand in vedere influența pe care aceasta procedura o are asupra fazelor de judecata ulterioare, Curtea constata ca legiuitorul a incalcat dreptul parților la un proces echitabil in componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea si egalitatea armelor.

62. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita excepția de neconstituționalitate si sa constate ca soluția legislativa cuprinsa in art.345 alin.(1) si in art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunța "fara participarea procurorului si a inculpatului", este neconstituționala, intrucat nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a parții civile si a parții responsabile civilmente in procedura desfasurata in camera de consiliu, in fața judecatorului de camera preliminara. Curtea reține ca, din perspectiva exigențelor dreptului la un proces echitabil, este suficient sa li se asigure parților posibilitatea participarii in aceasta etapa procesuala, judecatorul putand decide asupra finalizarii procedurii in camera preliminara si fara participarea parților atata timp cat acestea au fost legal citate.

Art.347 alin.(3) - "Dispozițiile art.343—346 se aplica in mod corespunzator".

 [...]

63. In continuare, Curtea observa ca, potrivit art.347 alin.(3) din Codul de procedura penala, dispozițiile art.343—346 din acelasi cod se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste contestația cu privire la soluția pronunțata de judecatorul de camera preliminara. In aceste condiții, Curtea reține ca cele expuse anterior se aplica mutatis mutandis si in ceea ce priveste procedura contestației impotriva soluției pronunțate de judecatorul de camera preliminara. Pentru aceste motive, Curtea urmeaza sa admita excepția de neconstituționalitate si sa constatate ca dispozițiile art.347 alin. (3) raportate la cele ale art.344 alin.(4), art.345 alin.(1) si art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala sunt neconstituționale.

De asemenea, Curtea Constituționala a motivat si decizia de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate in privința art.345 alin.(2) si (3) si art.347 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala:

Art.345 alin.(2): "In cazul in care judecatorul de camera preliminara constata neregularitați ale actului de sesizare, in cazul in care sancționeaza potrivit art.280—282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori daca exclude una sau mai multe probe administrate, incheierea se comunica de indata parchetului care a emis rechizitoriul".

Art.345 alin.(3): "In termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediaza neregularitațile actului de sesizare si comunica judecatorului de camera preliminara daca menține dispoziția de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei".

Art.347 alin.(1): "In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii prevazute la art.346 alin.(1), procurorul si inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor si a excepțiilor, precum si impotriva soluțiilor prevazute la art. 346 alin.(3)—(5)".

Art.347 alin.(2): "Contestația se judeca de catre judecatorul de camera preliminara de la instanța ierarhic superioara celei sesizate. Cand instanța sesizata este Inalta Curte de Casație si Justiție, contestația se judeca de catre completul competent, potrivit legii".

 [...]

64. In ceea ce priveste dispozițiile art.345 alin.(2) si (3) din Codul de procedura penala, Curtea observa ca acestea reglementeaza procedura in camera preliminara referitoare la constatarea unor neregularitați ale actului de sesizare, la sancționarea potrivit art.280—282 a actelor de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum si remedierea de catre procuror a neregularitaților actului de sesizare. Referitor la aceste dispoziții, Curtea reține ca acestea sunt criticate din perspectiva incalcarii principiului contradictorialitații si a dreptului la o procedura orala. Astfel, observand dispozițiile de lege criticate, precum si conținutul principiului contradictorialitații si al dreptului la o procedura orala, Curtea constata ca nu poate fi reținuta critica de neconstituționalitate formulata. Astfel, avand in vedere competențele procurorului in procesul penal, Curtea apreciaza ca este firesc ca incheierea prin care se constata neregularitați ale actului de sesizare, prin care s-au sancționat potrivit art. 280—282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, sa fie comunicata procurorului, doar acesta din urma putand fi in masura sa remedieze aceste neajunsuri.

65. Referitor la dispozițiile art.347 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala, Curtea reține ca acestea reglementeaza contestația cu privire la modul de soluționare a cererilor si a excepțiilor in procedura camerei preliminare, precum si impotriva soluțiilor prevazute de art.346 alin.(3) si (5) din acelasi cod. Curtea reține ca aceste dispoziții, prin prisma criticilor formulate, nu impieteaza asupra drepturilor procesuale ale procurorului si inculpatului, astfel incat in raport cu aceste critici excepția apare ca fiind neintemeiata.

 

Citeste si: Motivare CCR, privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 341 alin. (5) din CPP, referitoare la pronunțarea judecatorului asupra plangerii in camera preliminara. VEZI MOTIVAREA INTEGRALA


Cuvinte cheie:
 
ALTE TITLURI
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.magistrati.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor.
© Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2017 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011-2017